EXPLOATARI RESURSE
PROIECTE INDUSTRIALE
NOUTAŢI
 
Alte articole din Nemetalifere Articol publicat: Joi, 05 Aprilie 2012
salrom.jpg

Salrom refuză să-şi facă publice contractele

Societatea Naţională a Sării (Salrom) ţine la secret peste o mie de contracte încheiate cu furnizorii anul trecut, arată un demers al Fundaţiei Soros. Nu este singura insitituţie de stat care poate fi acuzată de comunicare defectuoasă cu cetăţenii, ONG-urile şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, mai ales când vine vorba despre date contabile şi contracte încheiate cu furnizorii.
De regulă în spatele unui astfel de refuz se ascund puternice conflicte de interese şi legături cu oameni din zona politică.

„Instituţia ar fi prejudiciată"

Pe motiv că instituţia ar fi „puternic prejudiciată" dacă şi-ar publica contractele, directorul Salrom, Gabriel Muraru, a încălcat prevederile legii 544, care prevede accesul la informaţiile de interes public, şi a refuzat sistematic să precizeze câte contracte a încheiat cu operatorii economici pentru valorificarea sării, cine sunt aceştia şi ce conţin contractele.

„Cele 1034 de contracte pentru aprovizionarea şi valorificarea sării, dintre care 66 destinate exportului, au fost secretizate abuziv de către compania de stat Salrom, pe motiv că instituţia ar fi puternic prejudiciată, dacă persoanele concurente i-ar cunoaşte partenerii şi condiţiile comericale contractuale" a precizat Ovidiu Voicu, expert al Fundaţiei Soros. Tot ca justificare, pentru a putea ascunde informaţii relevante, reprezentanţii companiei susţin că „nu practică aceleaşi condiţii comerciale cu toţi partenerii".

O firmă performantă s-ar lăuda cu contractele

Salrom este singurul producător de sare din România, care exploatează şi gestionează sarea şi ar trebui să-şi facă publice condiţiile comerciale contractuale, cum ar fi redevenţele, termenele şi clauzele contractuale. „Nu este pentru prima oară când instituţiile publice cu capital de stat abuzează de excepţiile la liberul acces la informaţiile de interes public. Din contră, din ce în ce mai multe companii cu capital de stat evită cerinţele de transparenţă ale legislaţiei româneşti invocând probleme de confidenţialitate", a mai spus Voicu.

Reprezentanţii Fundaţiei Soros susţin că vor folosi toate căile legale, inclusive acţiunea în instanţă, pentru a da publicităţii aceste contracte. „Lucrurile merg până la a declara drept secret comercial chiar şi numele firmelor contractate, deşi, teoretic, în orice economie de piaţă o firmă cu adevărat performantă s-ar lăuda cu astfel de contracte", mai spune Voicu. Legislaţia românească arată clar că astfel de informaţii nu pot fi secretizate, fiind vorba de o instituţie de stat şi de resurse care reprezintă proprietate publică.

Articol apărut în România liberă
Alte articole din Nemetalifere





Editorial
“Financial Times" consideră că respingerea legii “Roşia Montană" poate avea efecte negative asupra investiţiilor străine
ghilezan_marius.jpg
“Dacă Parlamentul României va respinge Proiectul de lege Roşia Montană, investitorii se vor gândi mult şi bine înainte de a decide să investească bani în acea ţară", afirmă cunoscutul jurnalist Neil Buckley al prestigioasei publicaţii “Financial Times", în ediţia de ieri.
Dacă am fi spus noi acelaşi lucru, am fi fost acuzaţi de tiripliştii din pieţe că suntem cumpăraţi de Gold, dar fraza de mai sus, care poate va fi citită de mulţi de pe “strada Zidului", acolo unde se decid marile finanţe ale lumii, poate da de gândit oricărui român responsabil. “Încotro, România?" Fără marii investitori, economia ţării noastre poate intra în recesiune. citeşte pe larg
Analiza
Preţul just
cornea_andrei.jpg
Trei întrebări:
1) Există oare vreun preţ de vânzare-cumpărare pe care opinia publică să-l considere „just“, în cazul privatizării unui combinat minier precum Cupru Min SA (şi, într-un sens mai general, a oricărei societăţi de stat)?
2) Există un astfel de „preţ just“ în principiu?
3) Se poate considera că eşecul de a a privatiza Cupru Min reprezintă o bilă neagră sau o bilă albă pentru Guvernul Ungureanu?citeşte pe larg
Interviu
Managerul Complexului Energetic Oltenia: “Încercăm să menţinem un sistem prudenţial în aşa fel încât să intrăm în piaţă”
ciurel_1.jpg
Managerul privat al Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că preconizează anul acesta o cantitate de energie produsă de 14-16 terawaţi, menţionând că situaţia din primele două luni ale lui 2014 este mult mai bună decât în perioada anterioară.
Laurenţiu Ciurel a afirmat însă că gigantul energetic întâmpină probleme ca urmare a prăbuşirii preţului megawattului, dar şi ca urmare a creşterii preţului certificatelor de CO2, complexul fiind nevoit să investească o sumă foarte mare în achiziţionarea acestora. citeşte pe larg

Vizitatori
counter