EXPLOATARI RESURSE
PROIECTE INDUSTRIALE
NOUTAŢI
 
Alte articole din Deva Gold Articol publicat: Joi, 20 Septembrie 2012
certej2.jpg

Compania Deva Gold susţine că proiectul de la Certej respectă legislaţia de mediu

Conducerea companiei Deva Gold, parte a grupului canadian Eldorado Gold Corporation, susţine că tehnologia promovată pentru proiectul de exploatare a minereului aurifer din comuna hunedoreană Certeju de Sus respectă legislaţia românească şi europeană de mediu.
În ceea ce priveşte intenţia Ministerului Mediului de a anula acordul de mediu pentru exploatarea de la Certej, reprezentanţii Deva Gold vor analiza motivele care sunt prezentate de reprezentanţii ministerului, manifestându-şi totodată disponibilitatea de a completa acele documente ce nu ar fi în regulă.

'În cazul în care se va dovedi că în documentaţie există vreo scăpare, compania este dispusă să completeze şi să facă totul pentru respectarea legislaţiei în vigoare. (...) Deocamdată aşteptăm să vedem motivele care stau la baza anulării avizului de mediu. Din punct de vedere legal şi tehnic am făcut şi am procedat la tot ce ni s-a cerut de către comisiile tehnice de avizare (CAT) - nominalizate la nivel de Ministerul Mediului, de agenţie regională şi agenţie locală de mediu", a declarat marţi directorul general al companiei Deva Gold, Nicolae Stanca. El a adăugat că au fost respectate şi întâlnirile transfrontaliere pentru obţinerea avizului de mediu, cu referire la Ungaria.

"Timp de şase ani am participat la toate întâlnirile, la toate comisiile, cu factorii de decizie care au fost nominalizaţi, şi am făcut tot ce ni s-a cerut. În plus, pe linie transfrontalieră am avut doi ani de zile contacte cu partea maghiară, întâlniri, dezbateri publice la Szeged, la Budapesta, întâlniri bilaterale la nivel de Ministerul de Externe şi Ministerul Mediului cu delegaţia ungară, unde, punctual, au fost discutate toate aspectele', a completat Nicolae Stanca.

Potrivit acestuia, normele europene permit exploatarea aurului prin tehnologii care folosesc cianurile în procesul de producţie, în cazul exploatării de la Certej fiind vorba de o concentraţie de trei ori mai mică decât valorile maxime admise. 'Eu ştiu că toată tehnologia la viitorul proiect Certej respectă legislaţia românească în domeniul de mediu şi legislaţia Uniunii Europene. Fac precizarea că normele UE dau voie la astfel de proiecte, cu deversare de maxim 10 ppm, iar proiectul nostru are 3 ppm, cu deversare în iaz (de decantare, n.r.) şi nu în albie minoră. (...) Normele europene admit o concentraţie de cianură de 10 ppm, iar noi avem 3 ppm. În plus, în avizul de mediu obţinut de la Apele Române ne condiţionează cu maxim 5 ppm, iar noi avem 3 ppm. Deci, am respectat tot ce s-a cerut', a spus directorul Deva Gold.

În ceea ce priveşte ariile protejate, directorul Nicolae Stanca a menţionat că proiectul Certej nu intră sub incidenţa acestora, deoarece ariile protejate au fost instituite spre finalul procedurii necesare pentru obţinerea acordului de mediu pentru exploatarea minieră. 'Noi suntem dispuşi să respectăm tot ce înseamnă legislaţie, tot ceea ce ni se cere, dar nu pot să cred toate avizele care au fost acordate înaintea avizului de mediu au fost incorecte', a concluzionat directorul Deva Gold, Nicolae Stanca.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a cerut marţi anularea acordului de mediu pentru proiectul aurifer de la Certej argumentând că acesta a fost eliberat fără ca Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului să fie informate. "Astăzi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului depune la Tribunalul Bucureşti o contestaţie prin care se solicită nulitatea avizului emis de către Agenţia Regională Timişoara pentru proiectul de la Certej, precum şi suspendarea efectelor juridice pe întreaga perioadă a derulării procesului", a declarat ministrul Mediului. AGERPRES
Alte articole din Deva Gold





Editorial
“Financial Times" consideră că respingerea legii “Roşia Montană" poate avea efecte negative asupra investiţiilor străine
ghilezan_marius.jpg
“Dacă Parlamentul României va respinge Proiectul de lege Roşia Montană, investitorii se vor gândi mult şi bine înainte de a decide să investească bani în acea ţară", afirmă cunoscutul jurnalist Neil Buckley al prestigioasei publicaţii “Financial Times", în ediţia de ieri.
Dacă am fi spus noi acelaşi lucru, am fi fost acuzaţi de tiripliştii din pieţe că suntem cumpăraţi de Gold, dar fraza de mai sus, care poate va fi citită de mulţi de pe “strada Zidului", acolo unde se decid marile finanţe ale lumii, poate da de gândit oricărui român responsabil. “Încotro, România?" Fără marii investitori, economia ţării noastre poate intra în recesiune. citeşte pe larg
Analiza
Preţul just
cornea_andrei.jpg
Trei întrebări:
1) Există oare vreun preţ de vânzare-cumpărare pe care opinia publică să-l considere „just“, în cazul privatizării unui combinat minier precum Cupru Min SA (şi, într-un sens mai general, a oricărei societăţi de stat)?
2) Există un astfel de „preţ just“ în principiu?
3) Se poate considera că eşecul de a a privatiza Cupru Min reprezintă o bilă neagră sau o bilă albă pentru Guvernul Ungureanu?citeşte pe larg
Interviu
Managerul Complexului Energetic Oltenia: “Încercăm să menţinem un sistem prudenţial în aşa fel încât să intrăm în piaţă”
ciurel_1.jpg
Managerul privat al Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că preconizează anul acesta o cantitate de energie produsă de 14-16 terawaţi, menţionând că situaţia din primele două luni ale lui 2014 este mult mai bună decât în perioada anterioară.
Laurenţiu Ciurel a afirmat însă că gigantul energetic întâmpină probleme ca urmare a prăbuşirii preţului megawattului, dar şi ca urmare a creşterii preţului certificatelor de CO2, complexul fiind nevoit să investească o sumă foarte mare în achiziţionarea acestora. citeşte pe larg

Vizitatori
counter