EXPLOATARI RESURSE
PROIECTE INDUSTRIALE
NOUTAŢI
 
Alte articole din Neferoase Articol publicat: Joi, 06 Februarie 2014
minerit39.jpg

Senator PNL Maramureş: “Redeschiderea mineritului neferos ar putea crea mii de locuri de muncă”

Redeschiderea în judeţul Maramureş a mineritului neferosprecum şi dezvoltarea unor servicii conexe acestei industrii închise în anul 2007 ar putea crea câteva mii de locuri de muncă, a declarat miercuri senatorul PNL, Liviu Titus Paşca.
"Repornirea mineritului neferos e mare şansă pentru Maramureş atât din punct de vedere economic cât şi social; o primă perspectivă asupra acestui domeniu economic arată că ar putea fi create cel puţin 2.000 de locuri de muncă, aici incluzând şi serviciile care s-ar dezvolta pe verticală pentru a asigura funcţionarea mineritului. Estimările specialiştilor în domeniu consultaţi de Ministerul Economiei demonstrează că s-ar putea redeschide un număr de patru mine sau foste perimetre miniere. Geologii şi cercetările de specialitate confirmă că Maramureşul are încă rezerve subterane de minereu neferos - aur, argint, cupru, plumb, wolfram - ce pot fi exploatate, iar statul ar putea fi avantajat. Pe lângă crearea a noi locuri de muncă e vorba de reactivarea unui domeniu ce în judeţ are încă oameni bine calificaţi, inclusiv cu pregătirea inginerească apţi să revină la această activitate" a afirmat senatorul liberal.

El a adăugat că repornirea mineritului este posibilă într-un parteneriat public-privat care să aducă beneficii ambelor părţi - stat şi investitor. "Mineritul neferos poate deveni rentabil atât pentru stat cât şi pentru investitor dacă sunt luate în calcul toate aspectele ce decurg din legea minelor. O lege încă aflată în discuţie, dar trebuie să vedem în primul rând beneficiile mineritului, efectul social, contribuţia la bugetul local şi cel naţional, perspective domeniului cât şi componenta de mediu. Cred că putem deveni competitivi dacă găsim şi aplicăm soluţii inteligente", a afirmat Liviu Titus Paşca.

Aflată în insolvenţă, Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" Baia Mare a stârnit recent interesul unor companii din Europa care au studiat potenţialul companiei şi posibilităţile de exploatare. AGERPRES
Alte articole din Neferoase





Editorial
“Financial Times" consideră că respingerea legii “Roşia Montană" poate avea efecte negative asupra investiţiilor străine
ghilezan_marius.jpg
“Dacă Parlamentul României va respinge Proiectul de lege Roşia Montană, investitorii se vor gândi mult şi bine înainte de a decide să investească bani în acea ţară", afirmă cunoscutul jurnalist Neil Buckley al prestigioasei publicaţii “Financial Times", în ediţia de ieri.
Dacă am fi spus noi acelaşi lucru, am fi fost acuzaţi de tiripliştii din pieţe că suntem cumpăraţi de Gold, dar fraza de mai sus, care poate va fi citită de mulţi de pe “strada Zidului", acolo unde se decid marile finanţe ale lumii, poate da de gândit oricărui român responsabil. “Încotro, România?" Fără marii investitori, economia ţării noastre poate intra în recesiune. citeşte pe larg
Analiza
Preţul just
cornea_andrei.jpg
Trei întrebări:
1) Există oare vreun preţ de vânzare-cumpărare pe care opinia publică să-l considere „just“, în cazul privatizării unui combinat minier precum Cupru Min SA (şi, într-un sens mai general, a oricărei societăţi de stat)?
2) Există un astfel de „preţ just“ în principiu?
3) Se poate considera că eşecul de a a privatiza Cupru Min reprezintă o bilă neagră sau o bilă albă pentru Guvernul Ungureanu?citeşte pe larg
Interviu
Managerul Complexului Energetic Oltenia: “Încercăm să menţinem un sistem prudenţial în aşa fel încât să intrăm în piaţă”
ciurel_1.jpg
Managerul privat al Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că preconizează anul acesta o cantitate de energie produsă de 14-16 terawaţi, menţionând că situaţia din primele două luni ale lui 2014 este mult mai bună decât în perioada anterioară.
Laurenţiu Ciurel a afirmat însă că gigantul energetic întâmpină probleme ca urmare a prăbuşirii preţului megawattului, dar şi ca urmare a creşterii preţului certificatelor de CO2, complexul fiind nevoit să investească o sumă foarte mare în achiziţionarea acestora. citeşte pe larg

Vizitatori
counter