EXPLOATARI RESURSE
PROIECTE INDUSTRIALE
NOUTAŢI
 
Alte articole din Carbuni Articol publicat: Joi, 15 Mai 2014
termocentrala_3.jpg

Centralele pe cărbune au primit subvenții de patru ori mai mari decât regenerabilele în perioada 2007-2012

Sectorul cărbunelui a primit subvenții în valoare de 3,76 miliarde de lei în perioada 2005-2013, de aproape patru ori mai mari decât producătorii de energie regenerabilă, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Condole Partners pentru organizația non-guvernamentală de mediu Greenpeace, lansat joi în cadrul unei conferințe de presă.
'Pornind de la statistici ale Ministerului Economiei, estimăm că subvențiile pentru 2005-2013 pentru industria cărbunelui se ridică la 3,76 miliarde de lei, comparativ cu doar 0,81 miliarde de lei pentru regenerabile', a declarat Valentina Ivan, expert pe energie în cadrul Condole Partners, una dintre autorii studiului.

Potrivit acesteia, din 1990 până acum, industria cărbunelui a primit subvenții în valoare de 15 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,3% din PIB-ul țării într-un an.

'Considerăm că producția de energie din cărbune în condițiile actuale din România nu este viabilă economic, întrucât prețurile de piață ale energiei depășesc costul marginal al lignitului și al huilei ale CE Oltenia și Hunedoara doar câteva ore pe an. Drept urmare, acești producători țin în funcțiune maximum o treime din capacitatea nominală și au nevoie de subvenții operaționale pentru a rămâne în piață', a mai arătat Valentina Ivan.

Ea a amintit că, în plus, sectorul cărbunelui a primit subvenții și sub forma certificatelor de emisii de dioxid de carbon alocate gratuit.

'Estimăm că în perioada 2008-2012, companiile care fac parte din CE Oltenia au primit prin alocarea de certificate gratuite de emisii o sumă între 300 de milioane de euro și două miliarde de euro, dacă luăm în calcul un preț minim al dioxidului de carbon de 4 euro pe tonă și un preț maxim de 30 de euro pe tonă', a susținut Ivan.

Mai mult, autorii studiului amintesc că industria cărbunelui primește și bonusuri de cogenerare de înaltă eficiență.

'Estimăm că valoarea acestui sprijin se ridică la aproximativ 110 milioane de lei pe an și este posibil să crească, având în vedere tendința de scădere a prețurilor la energie și creșterea costurilor variabile cauzată de probabila creștere a prețului la emisiile de dioxid de carbon, după anul 2020', se mai arată în raport.

La capitolul recomandări, autorii studiului au analizat trei scenarii pentru dezvoltarea sectorului energetic în România.

'Ne-am gândit ce am putea face de acum până în 2020. Deducem că cel mai economic scenariu este unul în care sprijinul pentru cărbune și dependența de surse nucleare scade, în timp ce crește ponderea regenerabilelor. Acest scenariu nu numai că minimizează factura la energie a economiei României, ci și diminuează externalitățile asupra sistemului de sănătate și asupra mediului, și stimulează investiția într-un sector modern și productiv al energiei', a spus, la rândul său, Otilia Nuțu, expert în energie în cadrul Condole Parners, de asemenea unul dintre autorii studiului. AGERPRES
Alte articole din Carbuni





Editorial
“Financial Times" consideră că respingerea legii “Roşia Montană" poate avea efecte negative asupra investiţiilor străine
ghilezan_marius.jpg
“Dacă Parlamentul României va respinge Proiectul de lege Roşia Montană, investitorii se vor gândi mult şi bine înainte de a decide să investească bani în acea ţară", afirmă cunoscutul jurnalist Neil Buckley al prestigioasei publicaţii “Financial Times", în ediţia de ieri.
Dacă am fi spus noi acelaşi lucru, am fi fost acuzaţi de tiripliştii din pieţe că suntem cumpăraţi de Gold, dar fraza de mai sus, care poate va fi citită de mulţi de pe “strada Zidului", acolo unde se decid marile finanţe ale lumii, poate da de gândit oricărui român responsabil. “Încotro, România?" Fără marii investitori, economia ţării noastre poate intra în recesiune. citeşte pe larg
Analiza
Preţul just
cornea_andrei.jpg
Trei întrebări:
1) Există oare vreun preţ de vânzare-cumpărare pe care opinia publică să-l considere „just“, în cazul privatizării unui combinat minier precum Cupru Min SA (şi, într-un sens mai general, a oricărei societăţi de stat)?
2) Există un astfel de „preţ just“ în principiu?
3) Se poate considera că eşecul de a a privatiza Cupru Min reprezintă o bilă neagră sau o bilă albă pentru Guvernul Ungureanu?citeşte pe larg
Interviu
Managerul Complexului Energetic Oltenia: “Încercăm să menţinem un sistem prudenţial în aşa fel încât să intrăm în piaţă”
ciurel_1.jpg
Managerul privat al Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că preconizează anul acesta o cantitate de energie produsă de 14-16 terawaţi, menţionând că situaţia din primele două luni ale lui 2014 este mult mai bună decât în perioada anterioară.
Laurenţiu Ciurel a afirmat însă că gigantul energetic întâmpină probleme ca urmare a prăbuşirii preţului megawattului, dar şi ca urmare a creşterii preţului certificatelor de CO2, complexul fiind nevoit să investească o sumă foarte mare în achiziţionarea acestora. citeşte pe larg

Vizitatori
counter